cat putem negocia din viata?
daca ar exista o lume in care totul sa fie negociabil, tot ce rau sa poate sa fie si bun, tot ce e vinovat sa poata sa fie iertat, tot ce e negru sa fie si alb iar tot ce e noapte sa devina si alb. Daca ar exista o lume in care arta sa nu vanda ci sa placa ochilor si oamenii dintr-un sentiment interior, dintr-o emotie sufleteasca sa plateasca artistul care le-a colorat emotia. Daca lumea ar gasi in arta un mijloc de a negocia raul si binele. atunci cum ar fi daca….?
Daca nu ar mai exista adevar si minciuna, pana unde am alege sa ne traim viata?
Cred ca fiecare dintre noi are o putere de a negocia cu destinul, sau mai degraba sa lupte impotriva celor care le zic sa se opreasca si sa isi lase armele. Cred ca fiecare dintre noi suntem luptatori si invingatori. Pentru ca sa devii un invingator prima oara trebuie sa fii un luptator. Dar oare putem negocia si arta de a lupta in viata?
Suntem putini confuzi in ceea ce ne dorim si in ceea ce cautam cu adevarat, ne place sa traim in minciuni si ne place sa fim adorati, ne place sa fim Dumnezeu pentru o zi, sau sa chicotim putin cu pacatul. Ne place sa fim negustori de vise. Insa ne place sa fim _______ fara sa ne deschidem ochii si sa vedem cine suntem cu adevarat. Un student, un profesor, un preot, un sofer, un antreprenor, un vanzator, un asociat, un______________ care isi cauta pana la sfarsitul vietii sensul.
Hmmm….ma distreaza ca uneori am ganduri care nici nu stiu de ce le scriu, sau le impartasesc cu voi, e straniu cum altii isi lasa asa de usor gandurile, visele, dezamagirile, asteptarile, emotiile pe o pagina de internet ca apoi toata lumea sa il/o citeasca si sa il/o caracterizeze/critice/catalogheze pentru ceea ce e el.
si pana la urma cat putem negocia din viata?
Filed under: Cum sunt, Curajul de a visa, Decizii | 1 Comment
Nu stiu daca e neaparat vorba de o negociere. suntem oameni, si egoismul din noi cere totul sau nimic. faptul ca ne multumim cu mai putin e altceva. cat despre faptul ca nu stii de ce impartasesti lucrurile astea cu ceilalti, iti spun eu de ce (sper sa nu ma insel): pentru ca speri ca cineva sa priceapa ce ai simtit in ziua aceea, sau speri sa se regaseasca si sa afle un raspuns la intrebarea lor – “cat putem negocia din viata?”